Concept de amenajare complexă a râului Prut
De-a lungul timpului, au existat mai multe proiecte și inițiative de amenajare a Râului Prut. Fie că accentul a fost pus pe potențialul său hidroenergetic sau pe impactul economic ce ar rezulta din dezvoltarea sa ca rută navigabilă, Râul Prut s-a situat periodic în atenția factorilor politici şi de decizie din cele trei țări riverane: Ucraina, Moldova şi România.
Conceptul pe care îl propune EKKOU VP în anul 2015 este unul clădit pe o perspectivă mult mai amplă. El înglobează coordonatele avute în vedere anterior în proiectele şi dezbaterile de amenajare a Râului Prut, adăugând totodată noi dimensiuni. Prin efectul lor cumulat se generează un potențial real de obținere a unui spectru larg de beneficii economice pentru comunitățile locale şi naționale, ca şi realizarea unui impact pozitiv asupra agendei geopolitice regionale a Uniunii Europene şi asupra relațiilor politice și economice ale sale cu Ucraina şi Moldova.
Râul Prut beneficiază de o poziționare geografică strategică, relevanța sa excedând interesele naționale ale țărilor riverane. Acest lucru a fost înțeles din anul 1926, când, la nivel diplomatic și politic, România și Polonia au purtat un dialog consistent în vederea realizării unei rute navigabile de la Marea Baltică la Marea Neagră, prin inter-conectarea Vistula-San-Nistru-Prut. Chiar dacă evoluții istorice nu au permis realizarea proiectului, Prutul capătă noi valențe strategice azi ca parte a graniței de est a Uniunii Europene și a Alianței Tratatului Nord Atlantic. Conceptul de amenajare complexă a Râului Prut are astfel în vedere nu doar abordarea de o manieră integrată a direcțiilor capabile să genereze un impact economic și social pozitiv în plan local. El îşi propune și susținerea aspirațiilor politice naționale de strângere a legăturii dintre cele trei state, ca și a agendei Uniunii Europene și Transatlantice de confirmare și susținere a importanței interconectării infrastructurii de transport pe direcția coridorului Nord-Sud.
Din punct de vedere hidroenergetic, puterea instalată estimată ar fi de 120 MW., în condițiile în care spre exemplu Republica Moldova, semnatară a Acordului de Asociere la Uniunea Europeană, importă în prezent peste 80% din energia consumată. Amenajarea navigabilă a Râului Prut ar asigura o nouă rută comercială la Marea Neagră și ar oferi o alternativă ieftină la transportul de mărfuri feroviar și rutier (în condițiile în care toate rutele navigabile din România se află în sudul țării). Realizarea de poduri ar întări legăturile dintre comunitățile locale și ar favoriza dezvoltarea relațiilor și cooperării economice dintre cele 3 state (spre exemplu între România și Moldova existau în 1940 peste 20 de poduri peste Prut, azi fiind doar 9), studiile anterioare evocând
posibilitatea înființării a câteva mii de firme noi pe teritoriul Ucrainei, Moldovei și României. Dezvoltarea rețelei de irigații și asigurarea unei surse de apă pentru comunitățile riverane, ca și protejarea împotriva inundațiilor sunt și ele două coordonate majore de interes ce trebuie avute în amenajarea râului Prut. Potențialul agricol al zonei merită și trebuie valorificat prin dezvoltarea de rețele de irigații conectate la Prut, iar protejarea împotriva inundațiilor ar face ca evoluții precum cea din anul 2010, când două sate din Republica Moldova au fost aproape complet distruse de o viitură a Râului Prut, să nu se mai repete. Numai România estima de altfel prin autoritățile oficiale în anul 2013 că inundabilitatea potențială a Prutului este de 104.750 hectare, 72 de localități putând fi afectate, însumând peste 125000 de locuitori.
